Una din opt persoane din Uniunea Sovietică a fost victima terorii staliniste – nici o familie nu a scăpat de epurări, de gulag sau de colectivizările și strămutările forțate. Aceasta este una dintre concluziile la care ajunge Orlando Figes în urma cercetării a numeroase interviuri și documente de arhivă din perioada cuprinsă între revoluția bolșevică din 1917 și pînă după moartea lui Stalin. Vorbind în șoaptă poartă cititorul prin apartamente comune înghesuite, în care micile certuri puteau duce la denunțuri fatale, paranoia și alienare, dezvăluind lumea interioară a cetățenilor sovietici de rînd și eforturile lor de a supraviețui în atmosfera dominată de neîncredere și frică, printre trădări și compromisuri. Figes îi umanizează pe informatori și demonstrează că, într-un sistem represiv, oricine putea deveni cu ușurință un colaborator. Volumul este portretul unei societăți în care toată lumea vorbea în șoaptă fie pentru a se proteja pe sine și propria familie, fie pentru a-i vinde pe alții.