"Andrei Zbîrnea și-a găsit material poetic din forme urbane de escapism, alimentate cu o pasiune adictivă. Game-boarduri, rezumatele meciurilor de tenis, mersul rutinant la Ikea sau decupajele din serialele ritualice compun peisajul auster al acestor poeme. E printre puținii la care austeritatea e ludică și ludicul auster. Aici, trauma face loc dependenței compensatorii de informație, iar pericolul alternează cu surogatul de liniște, pe care îl poate furniza participarea, voyeuristică aproape, la marile jocuri. Și decupajele lui se joacă, la limită, cu resemnificarea. A vidului și a expresiei. Un joc riscant, unicul pe care Andrei Zbîrnea îl poate face al lui. " ( Alina Purcaru)