„ La intersecția dintre fascinație și exasperare, criticii l-au tratat pe Hamlet cu pasiunea și uneori cu vehemența de care el însuși dă dovadă în piesă. Pentru romantici, Hamlet este un suflet delicat, poet al ființei chemat spre o acțiune pe care nu poate să o împlinească (Goethe), geniu contemplativ, prinț al filozofilor (Schlegel, Hazlitt, Hugo), un Prometeu al ezitării și al interiorizării (Hugo) – simțiți crescendo-ul. Ideea unui „geniu intelectual, purtată în secolul XX de marele critic al tragediei shakespeariene A. C. Bradley, răsună până la Harold Bloom, care vorbește despre „geniul constiintei occidentale. Adrian Papahagi