Totul este meditaţie, dacă reflectezi la ceea ce te înconjoară. Totul este meditaţie, dacă reflectezi asupra ființei tale.
Meditaţia, atât cea asupra cuvintelor, cât şi celelalte genuri de meditaţie, trece prin simţuri şi simțiri, prin sentimente și resentimente, prin esenţa vieţii, prin esenţa raţiunii de a fi. Meditaţia este viaţa simţită şi resimţită.
Meditația este, în final, după ce vei fi meditat suficient, revelația că ești cea mai uluitoare creatură a Universului, că exiști în cel mai fascinant și complex Univers posibil și că, în mod sigur, Creatorul tuturor acestor minunății nu poate fi decât Cineva Absolut Magnific, care merită toate eforturile să fie descoperit.
Şi gata!
Asta e totul, absolut totul!
Meditaţia nu are un semnal de alarmă, absenţa sa este prea subtilă pentru a fi percepută de către voi sau de către mine, nişte novici în materie, supuși uitării şi avari cu timpul nostru.
Meditaţia este precum fericirea − o recunoşti numai la primul zgomot al uşii trântite, când te părăseşte. Meditaţia, ca şi fericirea, este o stare instabilă şi efemeră, greu de cultivat sau de atins, este o stare de graţie.
Vă propun un preambul magic la toate zilele voastre: câte o dimineaţă de graţie.