„ Trei perechi de ochi și tot atâtea urechi urmăresc și ascultă gheara monstrului cum pătrunde, rupe și smulge din lumea lor. Fac câțiva pași îndărât, pitulându-se în uscat. Micile suflete se apropie unul de celălalt, saltă cozile zbârlindu-se în fața primejdiei venite din cealaltă lume. De acolo ajung până la ei zgomote neînțelese și înspăimântăt oare. Își caută scăparea în partea de la răsărit, sar în lături cu urechile drepte în sus și o zbughesc, ascuzându-se printre mănunchiurile de coceni.
Liniște, nu se mai aude niciun sunet.