Volumul lui Adrian Hatos este o pledoarie convingătoare pentru contribuția pe care ar putea-o aduce sociologia educației, în alte țări deja un reper de neocolit în elaborarea politicilor educaționale, la soluționarea multora dintre problemele învățămîntului românesc.   De la concepția funcționalistă și școala capitalului uman la teoria acreditărilor, sunt tratate pe larg teoriile clasice sau mai noi asupra funcțiilor școlii, economiei educației, surselor rezultatelor școlare, inegalităților educaționale și grupurilor de risc. Însă ceea ce reține cu precădere atenția sunt interesantele particularizări, prin date și studii de caz plasate în context internațional, la situația învățămîntului din România, menite să înlăture numeroase prejudecăți și să ofere o altă perspectivă asupra unor subiecte îndelung dezbătute în anii din urmă, cum sunt meditațiile sau nivelul de performanță al școlii românești.