Relaţia societăţii civile cu statul a avut o evoluţie sinuoasă de-a lungul timpului. Volumul prezintă în special relaţia acesteia cu instituţiile politice, dar şi aportul său la construirea democraţiei. A fost societatea civilă un nucleu democratic de la început sau s-a dezvoltat treptat în această direcţie? Cât de activă este acum în protejarea democraţiei şi a statului de drept? Pentru a răspunde la aceste întrebări, sunt analizate implicarea ONG-urilor în procesul de consultare publică, în promovarea bunei guvernări şi a calităţii activităţii politice sau problematica finanţării sectorului nonguvernamental. De asemenea, sînt luate în considerare efectele educaţiei şi încrederii asupra angajamentului civic, precum şi rolul unor organizaţii cu obiect de activitate specific. Lucrarea se bazează pe numeroase exemple concrete, studii şi cercetări de teren efectuate de autori, oferind o radiografie a societăţii civile româneşti.