„ Obiectul lucrării de față este viața unui om perceput de contemporanii săi drept un erou, o noțiune ce reprezintă de fapt o categorie‑cheie pentru mobilizarea puterii politice. Deși a fost instrumentalizat de regimul comunist ca simbol al unei religii laice, cercetările despre personajul istoric, ce diferea semnificativ de imaginea oficială, nu au avansat. Rezultatul a fost o situație oarecum paradoxală: Skanderbeg era din ce în ce mai prezent în societățile de limbă albaneză, însă, în afara unor formule stereotipe și a unor narațiuni imuabile, împrejurările reale în care s‑a desfășurat viața lui nu erau cunoscute aproape deloc. Skanderbeg a devenit un monument, acea figură rigidă care privește posomorât de pe soclurile din marile piețe și din sala de recepție a palatului prezidențial. O preocupare a oamenilor de stat, umaniștilor și istoricilor în secolul al XV‑lea, iar mai apoi, până în zilele noastre, a biografilor, literaților, libretiștilor și publiciștilor politici. Dar la ce bun o nouă carte despre Skanderbeg, de ce o nouă biografie? În numeroase arhive europene au fost descoperite noi surse cuprinzătoare, care schimbă decisiv imaginea clasică – începând cu veșnic misterioasa întrebare: de ce a fost Skanderbeg singurul nobil din Balcani convertit la islam care a revenit la creștinism? – și care solicită o nouă interpretare. Cititorul român va constata că această carte nu este doar o contribuție la istoria națională albaneză. Ea este concepută în sensul unei istorii medievale a Balcanilor, având legături cu spațiul Mării Adriatice, al Europei Centrale și de Est și cu cel al Anatoliei, o istorie a Balcanilor care privește și Transilvania. ( Oliver Jens Schmitt )