Sfântul Mina s-a născut în secolul al III-lea, în Egipt. A fost soldat în armata romană, unde s-a remarcat prin strategia de luptă și mila față de dușmanii luați prizonieri. Dar, când împăratul Dioclețian le-a poruncit soldaților să-i prindă pe creștini și să-i silească să renunțe la credința în Hristos, Mina a refuzat și a plecat într-un munte, în care a trăit ca pustnic. Mai târziu, a mărturisit cu prețul vieții credința creștină și a devenit unul dintre cei mai iubiți sfinți. Este cunoscut în întreaga creștinătate ca mare făcător de minuni, vindecător de boli, ocrotitor pe timp de război și cel care găsește obiectele pierdute.  „Unii dintre soldații care îl cunoșteau pe Mina, i-au zis:— Închină-te măcar o dată zeilor noștri și sigur Dumnezeul tău te va ierta văzând cât suferi din cauza lui. Mina le-a răspuns cu glas tare ca să-l audă și creștinii și să nu se teamă:— E bine să credem în Dumnezeu, dar cel mai bine este când suferim nedreptăți și necazuri pentru El, iertându-i pe cei care ne fac rău. Atunci ne asemănăm cu El, Care vrea ca toți oamenii să se mântuiască, și vom fi răsplătiți cu viața veșnică pentru răbdare. Uimit de răspunsul lui Mina, guvernatorul l-a întrebat:— Ești abia viu. De unde ai putere să nu te temi de moarte? Și de unde ai această înțelepciune? Mina i-a zis:— Pentru creștinii care primesc de la Dumnezeu în fiecare zi iertarea păcatelor, moartea aduce bucurie, fiindcă ei nu vor fi judecați pentru faptele lor rele, precum voi, necredincioșii. Iar înțelepciunea le-o dăruiește Dumnezeu tuturor celor care își mărturisesc credința fără frică.