Un dialog  întins  pe  două  decenii  și   jumătate , ce  începe  cu schimbul epistolar din anii 1982-1983 - refugiu  în   mărturia   scrisă   împotriva   degradării   vieții  din  România   ceaușistă   și  a antisemitismului comunismului  naționalist . Un document  al  epocii, a  cărui  valoare este  dublată  de  semnificațiile  pe  care  textul le  capătă   în   lumina  unor evenimente ulterioare, cum e  polemică   publică  din 1992 privitoare la Mircea Eliade  și  la raporturile acestuia cu  mișcarea   legionară .   Îi   urmează   în  volum convorbirile de la Ierusalim (1999)  și  de la Bard College, New York (2007), ce  dezvăluie   preocupările   și  obsesiile scriitorului, de la identitate  și  exil la  literatură   sau  raporturile cu religia.