„ Un al doilea lucru pe care-l păstrez în comun cu tînărul de-acum 36 de ani este miopia. Stare degenerativă progresivă care a dus la un alt fel de a privi lumea, de a scrie, de a dormi, de a visa. Nici nu mai mănînc cu degetele ca-n 1980. Nu deger de frig şi nu rămîn pe întuneric cînd dau examene, chiar dacă nu mai dau. Am ajuns putred de bogat, faimos şi blond, s-au schimbat toate, a venit iarna. Dacă observi ceva tulburător de vital cînd îmbătrîneşti e că nu te mai interesează aproape nimic, doar îți iubeşti patria, mai precis vietățile care sar prin ea, şi aştepți să mori aşa, pe-o parte. În Franța. –  Răzvan Petrescu