„Deşi există o istorie a religiei, ea nu este ireversibilă, ca oricare altă istorie. Dialectica sacrului permite orice reversibilitate; nici o formă nu este scutită de degradare şi descompunere, nici o istorie nu este definitivă. Or, se întâmplă ca reversibilitatea poziţiilor religioase să fie şi mai evidentă în experienţele mistice ale societăţilor arhaice. Şamanismul este tocmai una din tehnicile arhaice ale extazului, mistică, magie şi religie în sens larg. Ne-am străduit să-l prezentăm în diferitele sale aspecte istorice şi culturale şi am încercat să schiţăm chiar o scurtă istorie a formării şamanismului din Asia Centrală şi Septentrională. Dar cel mai mare preţ l-am pus pe prezentarea fenomenului şamanic însuşi, pe analiza ideologiei sale, pe discutarea tehnicilor sale, pe simbolismul şi mitologiile sale. Credem că o atare lucrare este susceptibilă să-l intereseze nu numai pe specialist, ci şi pe omul cultivat, în general, şi tocmai acestuia ne adresăm în primul rând. (Mircea ELIADE)