Nenumărați experți susțin că oricine dorește să-și dezvolte o abilitate, să cânte la un instrument ori să ajungă în elita sferei sale de activitate trebuie să înceapă devreme, să se concentreze intens și să acorde exercițiului metodic cât mai multe ore cu putință. Dacă te pregătești superficial sau dacă amâni startul, nu-i vei ajunge nicicând din urmă pe cei care au plecat devreme.   Dar o analiză mai atentă a studiilor despre performerii din vârful elitei mondiale, de la sportivi profesioniști până la iluștri laureați ai Premiului Nobel, arată că specializarea timpurie reprezintă excepția, nu regula. Provocatoare, riguroasă și captivantă,   Range  prezintă o pledoarie convingătoare pentru cultivarea activă a ineficienței. Ratarea unui test este cea mai bună cale de a învăța. Cei care abandonează frecvent un domeniu de activitate sfârșesc prin a se bucura de cele mai satisfăcătoare cariere.   Inventatorii cu cel mai mare impact jonglează cu mai multe domenii în loc să aprofundeze cunoștințele dobândite într-unul singur. Pe măsură ce experții se rezumă la specialitățile lor, timp în care computerele stăpânesc tot mai multe dintre abilitățile cândva rezervate indivizilor hiperspecializați, oamenii care au o viziune largă și care caută experiențe și perspective diverse vor avea succese tot mai semnificative.   David Epstein i-a examinat pe cei mai reputați sportivi, artiști, muzicieni, inventatori și oameni de știință. În acest fel a descoperit că, în cele mai multe domenii – îndeosebi în cele complexe și imprevizibile –, generaliștii, nu specialiștii, au cele mai mari șanse să exceleze. Deseori se întâmplă ca generaliștii să-și descopere calea târziu și să jongleze cu numeroase preocupări în loc să se limiteze la una singură. de asemenea, ei sunt mai creativi, mai agili și mai capabili să vadă conexiuni pe care colegii lor mai specializați nu le sesizează.