Radacini nomade (Arrels nòmades) este romanul de debut al autorului, un volum autobiografic in care Alibek rememoreaza copilaria petrecuta in Irakul natal, adolescenta si primii ani ai tineretii, pana la inceputul anilor optzeci, cand a emigrat si s-a stabilit in Barcelona. Romanul ne dezvaluie o alta fata a Irakului: privirea copilului, a adolescentului si a tanarului Pius ne poarta intr-o cultura si o epoca nu foarte bine cunoscute, in ritmul unei proze placute si elegante, strabatuta de o inconfundabila unda de tandrete. Un roman foarte bine primit de critica.