Un scriitor-filosof, cu un stil original și seducător, ne invită să descoperim societatea noastră în contrapunct cu meditațiile Sfântului Augustin. Scris într-un limbaj de o frumusețe aparte, cizelat și curgător totodată, romanul lui Ferrari are drept loc de desfăsurare un sat din Corsica, unde un bătran localnic se întoarce ca să se regăsească și să-și inteleagă eșecurile.
Nepotul său renuntă la studiile de filosofie pentru a lua în administrare barul din sat, impreună cu un prieten din copilărie.
Fideli teoriilor lui Leibniz, cei doi vor să facă din acest loc cea mai bună dintre lumile posibile, insă, în scurt timp, utopia se transformă în coșmar. Vechile răni se redeschid. Sufletele se alterează. Fatalitatea condamnă oamenii să vadă cum se prăbusesc lumile pe care le-au construit, obligându-i să-și asume partea lor de vină.

Titlul cărtii face trimitere la faimoasa predică a Sfântului Augustin – „Lumea este că omul: se naște, crește, apoi moare".