A fost odată ca niciodată...
... un tată care șase zile pe săptămână străbătea întreaga Italie, în lung și-n lat. Duminica se întorcea acasă, iar luni dimineață o lua de la capăt. Înainte de plecare, fetița lui întotdeauna îl ruga să nu uite să-i spună în fiecare seară o poveste, pentru că altfel nu putea adormi. Așa se face că, oriunde se afla, seară de seară, la ora nouă fix, contabilul Binachi dădea telefon acasă.   Cartea de față cuprinde toate aceste povești ale domnului Binachi: avem aici palate din înghețată și oameni de unt, un nas care fuge de pe chipul stăpânului, păpuși bolnave de bombănită - povești una și una, desprinse parcă dintr-un timp în care nu mai există cuvântul "plâns".