„Pentru a deveni om, în deplinul sens al cuvîntului, cineva a acoperit pereţii piramidelor cu versuri. Ori şi-a reprimat impulsul de a ucide şi dorinţa de a fi crud, ascultînd peripeţiile personajelor din  O mie şi una de nopţi . Mai mult: şi-a trăit experienţele fundamentale îndeosebi povestindu-le. Nu spun cine ştie ce noutate. Dacă nu ar exista un poem erotic, precum  Cîntarea cîntărilor , sau poemele trubadurilor, am şti mult mai puţin despre iubirea-pasiune şi despre frumuseţea care trezeşte iubirea-pasiune. Dacă nu ar exista  Moartea la Veneţia , ne-ar scăpa aproape în întregime melancolia resemnată a sfîrşitului. Şi dacă nu ar exista  Cartea lui Iov , nu am pricepe de ce suferinţa şi răul se acordă, pînă la urmă, cu providenţa divină. (Valeriu Gherghel)