„Dar Egeea e de un albastru intens, răscolitor. E de ajuns să o privești cât durează voiajul și serotonina îți alungă nihilismul. Dopamina îți elimină deznădejdea. Delfinii înoată paralel cu voi și sar instagramabil – clar c-au evadat din animațiile lui Miyazaki.   […] Există insule gentrificate. Mutilate de peisagistică, limuzine și iahturi.
De palate și buncăre antiatomice. De plantații de șezlonguri și baldachine.   Există insule pe care depresia și distrugerea urmează hominizii ca un shinobi. De insulele astea, fugi! Apropie-te de ostroavele ieșite frust din ocean și unde pescarii, păstorii trăiesc mai departe. Unde leandrii sunt singurele flori, iar măslinele și fisticul, singurele fructe. Unde sexul și bucuria sunt cea mai palpabilă realitate. – Ștefan Manasia