"Două povești se întretaie în  Pelerinul : una reface pribegia biblică a lui Avraam în căutarea Pământului Făgăduinței, alta redă confesiunea ambiguă a unui om aflat în căutarea mântuirii. E loc destul însă ca, dincolo de rafinamentul stilistic, romanul să vorbească – deloc ipocrit – despre iubire și sex, credință și minciună, dragoste de semeni și dispreț cinic, îndoială de sine și speranță disperată… Walther A. Prager a scris un fel de  bildungsroman  al senectuții, în care idealuri erudite și experiențe promiscue coexistă absolut natural. Ca în magma vieții. " - Claudiu Groza