Fiecare din cele trei capitole ale lucrării se deschide cu o abordare teoretică şi istoriografică a subiectului tratat, după care autoarea trece la analiza aprofundată a cadrului general (partidul, de pildă) şi a tuturor componentelor sale. Nu suntem în faţa unei simple analize descriptive, ci de fiecare dată autoarea încearcă să găsească şi să explice resorturile politice, sociale, propagandistice ale felului în care se derulau lucrurile. Şi pentru că vorbim despre partid este potrivit să spunem că analiza nu se opreşte la primul nivel – Biroul Politic, de pildă, ci continuă până la organele locale. Nu ni se pune în faţă, pur şi simplu, structura, ci întregul context politic care a impus într-un moment sau altul o anumită iniţiativă înregistrată iniţial pe plan legislativ şi care va avea ulterior consecinţe organizatorice. La fel stau lucrurile şi în capitolul despre statul comunist.