Cartea lui Kai Strittmatter raspunde unei intrebari de care ne temem: ce ar deveni lumea daca Occidentul ar renunta sa lupte pentru libertate? Iar raspunsul este acesta: uitati-va la China. Alianta dintre Partidul Comunist si Inteligenta Artificiala construieste o societate in care supravegherea este permanenta, iar autocenzura este continua; o societate in care prioritatea fiecarui cetatean este sa nu fie catalogat ca tradator al increderii . In acest regim insidios, care functioneaza deja si despre care stim atat de putine, omul este transformat deopotriva in victima si in propriul tortionar. MIHNEA MARUŢA Nu se pune problema ca in cele din urma China va face sa triumfe cu forta modelul ei politic, ci ca lumea va avea tendinta sa-i semene, mai cu seama in materie de guvernare. Aceasta e perspectiva cutremuratoare pe care o lasa sa se intrevada cartea lui Kai Strittmatter. Orizontul cu pricina nu se refera la ideologie - cine poate crede ca Beijingul ar face sa triumfe comunismul la scara mondiala? -, ci la influenta tehnologica, altfel spus la mijloacele oferite de acum inainte de instrumentele digitale pentru a supraveghea, incadra, conditiona, distra o populatie, astfel incat puterea care le foloseste sa devina stapana in toate domeniile. Sovietele plus electrificarea, spunea Lenin in legatura cu socialismul; pentru conducatorii chinezi, aceasta formula a devenit partidul-stat plus digitalizarea. Dictatura 2.0 descrisa de Strittmatter iti ingheata sangele in vine. THIERRY WOLTON Competitia dintre sisteme a revenit. Va crea oare China statul care sa intreaca Occidentul si democratia liberala a lumii si va ajunge ea la varf? Daca dictatura se redefineste, atunci aici, la Berlin, la Atena, la Praga, la Londra si la Washington, sarcina noastra cea mai urgenta trebuie sa fie redefinirea Occidentului, redefinirea Europei, redefinirea democratiei. Taiwanul se afla in prima linie. In cele din urma nu va conta cat de puternica este China, ci cat de puternici suntem noi insine. Sau mai degraba: cat de slabi suntem, cat de mult ne lasam divizati, cat de mult ne lasam prada fatalismului si resemnarii. Mai avem un as in maneca. Sa il folosim. Nu de China trebuie sa ne fie teama, ci doar de noi insine. KAI STRITTMATTER