Primul care a traversat grădina, ieșind de după casă și ascunzându-se în spatele chioșcului, a fost Giani. Andrei l-a urmat după un minut. Apoi… cursă indărăt. Cei doi alergau tupilându-se și furișându- se, voiau să fie umbre nevăzute care trec repede că fulgerul dintr-un loc într-altul. Să nu fie văzuti. Dar, mai ales, să fie căutati… Căutati de Bunica – precis era ingrijorată de dispariția lor! Numai că, surpriză! La următoarea traversare a grădinii, cei doi au făcut ochii mari de uimire. Bunica nu mai era în balansoar.   Andrei și Elena, doi copii care, firește, mai fac și năzbâtii. Domnul Arici, domnul Cârtiţă, domnul Bursuc, elful de grădină Vava, pisica Meme și porumbelul Puiuţ, mami, tati, Buna și Bunul, iată un microunivers domestic, pus în pagină cu tandreţe de bunică și ochi de scriitoare.