Romanul a cunoscut, la publicarea lui în 2022, un succes copleșitor. A ajuns imediat pe listele finale pentru Premiile Goncourt, Goncourt des lycéens, Marele premiu pentru roman al Academiei franceze, Interallié etc. În mod ciudat însă, cartea nu a primit niciunul dintre aceste premii. Poate că adevărurile incomode, subliniate clar de acest text izvorât din realitate, au făcut ca nominalizările să nu fie urmate de acordarea unor distincții care, în climatul social al vremurilor noastre, ar fi putut fi interpretate ca o critică a curentelor ce destabilizează în acest moment societatea. În cele din urmă, romanul a primit laurii Premiului Le Temps retrouvé, 2022.   Unde se oprește statutul de victimă și unde începe cel de agresor? Prin ce mecanism subtil se ajunge la întrepătrunderea noțiunilor de „victimizare și „culpabilizare? Cum afectează bunele intenții ale publicului mersul justiției?   Și, mai ales, în ce măsură suntem înclinați să echivalăm aplecarea spre crimă cu crima însăși? Acestea sunt câteva dintre dilemele formulate eficient (și cu un oarecare cinism, născut din experiența autoarei, ziaristă specializată pe probleme de justiție) în acest roman, care aduce față în față trei tipologii diferite și aparent contradictorii: avocata blazată, tânăra victimă și abominabilul agresor.   Miza? O revelație, care îl transpune pe cititor în zona ambiguă a diferențelor dintre dreptate și justiție.