Clepsidră în Sol Major
Tocmai am măsurat timpul, mi-a dat cu plus, nicio virgulă schimbată în destin. Nu-mi plac aniversările, sunt prea mare albastră, prea mare cu sare de-acum, fac pe măscăriciul feminin, mimez, țin discursuri aranjate de Edit Piaf , dansez până la uitare, pieptul îmi tresaltă o secundă măruntă, poate două, fără cofeină. Gândul mă duce la bărbatul elegant şi sclipitor care a fost tata. Un pahar cu vin de M á derat , vă rog, zicea. Era îngrijitorul fricilor mele, printre cireși, lângă nuc, pe deal la struguri. Aveam o livadă imensă de spaime. Tata e departe, îmi numără gândurile. Câteodată îi ies cu minus.