„Lecţiile americane readuc la suprafaţă, după o lungă sedimentare în memoria unui cititor-scriitor, un intens, pasionat, constant dialog cu propriii clasici, necesari, de neînlocuit în existenţa omenească. Printre clasicii cu care dialoghează Calvino, în afară de cei ai literaturilor europene, cu precădere occidentale, se află clasicii din domeniul ştiinţific, antropologic, filozofic, psihanalitic, împletind cunoaşteri diferite prin înlănţuiri de citate, care proiectează întregi constelaţii, genealogii literare. Fiecare dintre aceste constelaţii intră în raport printr-un punct sau printr-un segment propriu cu alte constelaţii, constituind o uriaşă hartă stelară de lecturi, proiectată în straturile memoriei trecute şi viitoare. – Laura Di Nicola