„Volumul de față oferă cititorului român un florilegiu al uneia dintre operele poetice cele mai rafinate și mai complexe scrise în limba italiană în prima jumătate a secolului de curând încheiat, dar în ea complexitatea nu se dezvăluie de la început: ea se camuflează îndărătul unui travaliu sistematic de simplificare formală care o ascunde privirii superficiale. Poeziile lui Saba, și adesea și prozele lui, par a fi simple, ușoare, poate chiar facile, stând sub semnul naturaleții și al armoniei clasice. Cumințenia lor, aproape retro, pare să le plaseze în afara tradiției secolului lor și să reamintească mai degrabă modele vechi, tradiționale, și nu rareori ritmuri și intonații populare. Dar simplitatea este numai o aparență. La o privire mai atentă, Cantonierul (culegerea sa de poeme și totodată capodopera sa, care cuprinde 437 de texte, adică aproape întreaga producție sabiană, din care au fost alese și cele din volumul acesta) dezvăluie o structură articulată și laborioasă, studiată în fiece detaliu. Sub acest aspect, Cantonierul este o culegere de poezii, dar și o narațiune alcătuită dintr-un șir poezii, un soi de roman în versuri, un roman psihologic, așa cum l-a definit autorul său, înăuntrul căruia fiecare poezie în parte are sens în sine, dar totodată are un sens și prin rețeaua de trimiteri la alte poezii, așa cum se petrece în muzică, între motivele melodice separate și armonia întregului simfonic.   (Margherita Ganeri)