Iocan nr. 10 cuprinde povestiri de nota zece, pentru sezonul în care cititorului de proză scurtă îi stă bine departe de ploaie, dar cu gîndul la povești surprinzătoare - cum ar fi cea cu fetița care mănâncă păsări vii sau cea în care un impiegat se îndrăgostește de o femeie fantomatică ce reapare zilnic, în același vagon. Tot în numărul zece aflăm că moartea s-a mutat la bloc și începe să capete deprinderi umane, în timp ce locuitorii unui sat emigrează pe rînd în Italia, nu înainte să delege doi consăteni să pomenească morții, în cimitir. O să vă țină în suspans și drama conjugală, în care un băiețel e prins la mijloc, dar vă veți relaxa cu povestea scriitorului arestat pentru că a cumpărat anecdote pe care le-a plătit în halbe de bere și cârnați. Încheiem numărul cu două proze excepționale de I. D. Sîrbu. Iocan, revista de proză scurtă, a pornit din capul unor scriitori. Au complotat la alcătuirea ei Cristian Teodorescu, Marius Chivu și Florin Iaru.