Lucrarea de faţă analizează mai putin cronologia generală a lumii sau faptele istorice deosebite, şi mai mult reflecţia marilor gânditori asupra istoriei, motiv pentru care conţine multe citate din aceşti mari precursori. Ea se doreşte a fi o carte despre felul în care s-a scris istoria de-a lungul secolelor şi despre căile prin care continuă să influenţeze viaţa întregii omeniri.  Totodată, ea încearcă să integreze diferitele preocupări pentru istorie într-un sistem coerent, care să permită argumentaţia în favoarea caracterului ştiinţific al Istoriei. Pentru aceasta, am încercat mai întâi să definesc principalele noţiuni cu care operează istoria şi rolul istoricului în cadrul mai larg al domeniului specific acestei ştiinte.  În conceptul de dispozitiv istoric - termen folosit de istoriografia occidentală - am inclus istoriografia propriu-zisă, teoria istoriei,  filozofia istoriei şi metodologia istoriei, ca instrumente teoretice şi metodologice ale ştiintei istorice.  În sfârşit, nu puteam ignora rolul naraţiunii istorice, atât cu aspectele sale de discurs istoric, cât şi cu ramificaţiile sale spre beletristică istorică şi spre literatură. Întreaga analiză urmareşte evolutia conceptului de istorie în cursul timpului, astfel încât sa poată fi parcurse atât diferitele etape ale abordarii fenomenului istoric, cât şi marile şcoli de istoriografie.