Roman inspirat dintr-un caz real.   Margaret Catchpole, femeia care a fost condamnată de două ori la moarte și a reușit să scape de fiecare dată, își spune povestea, peste veacuri, cu o forță emoțională care te afectează profund.  
Margaret Catchpole a existat în carne și oase, iar scrisorile pe care le-a trimis din exil celor rămași acasă au supraviețuit până astăzi. S-a născut în 1762 în Suffolk, Marea Britanie, ca fiică de plugar și a murit în New South Wales, Australia, în 1819. Faptele ei curajoase, multe săvârșite în goana calului, farmecul și spiritul ei liber i-au conferit un statut aproape legendar.   În romanul lui Carol Birch, Margaret își începe povestea la 54 de ani, în contextul dramatic al unei nașteri din New South Wales. Fulgerele scăpărătoare anunță furtuna, iar Margaret, moașă acum, îi ajută pe mamă și pe nou-născut să se adăpostească într-un hambar, de unde vor vedea în scurt timp cum casa le este luată de ape. În acele momente, Margaret își amintește viața furtunoasă pe care a lăsat-o în urmă. Când avea numai șase ani, frații și surorile ei au dus-o să vadă cum Jane Brewer, falsificatoare de bani, este spânzurată și apoi arsă pentru faptele ei. Această imagine avea să o bântuie toată viața. La maturitate, ca servitoare în casa unei familii înstărite și, în același timp, protectoare a infractorilor, Margaret a dus o viață dublă. Inevitabil, a urmat decăderea. Când iubitul ei a intrat la închisoare, Margaret a furat un cal cu intenția de a-l vinde ca să facă rost de bani pentru eliberare, dar nu a izbutit să își ducă planul la îndeplinire. A fost prinsă și condamnată la spânzurătoare. Nu o dată, ci de două ori… Iar aventurile neînfricatei Margaret Catchpole sunt departe de a se fi sfârșit aici.
În Suffolk există până astăzi o cârciumă care îi poartă numele, iar pe malul râului Orwell există o casă, numită „casa cu pisici, unde se spune ca Margaret obișnuia să așeze o pisică împăiată în fereastră pentru a-i avertiza pe contrabandiști de sosirea portăreilor. În Australia, secția de maternitate a Spitalului Hawkesbury din Windsor, New South Wales, se numeste „Secția Catchpole, ca o recunoaștere a activității ei de moașă din zilele de început ale coloniei. În localitatea Hobartville din apropiere există o stradă numită Catchpole Avenue.