„ O carte de o complexitate copleșitoare! Nu cred că e lăsat vreun domeniu neatins, vreo temă majoră uitată, și asta prin forța lucrurilor, de vreme ce subiectul cărții este însăși Viața. Este și în același timp nu este un dialog, în sensul clasic al termenului, mai degrabă o formă subtilă de exprimare, în genul unui divan oriental, apropiat de formula narativă a celor O mie și una de nopți, unde poveștile se nasc dintr-una în alta, evoluând o vreme paralel, pentru a se intersecta când te aștepți mai puțin. Ca și acolo, personajele reale se amestecă cu cele fictive sau devin ficțiuni, realitatea capătă nuanțe care par fantastice, iar scopul țesăturii de fire narative nu este altul decât extragerea înțelepciunii, a lecției de viață, rezumată de nenumărate ori în expresii concise, memorabile: Poezia trebuie să exprime adevăruri durabile. – Ion Murgeanu