Fuga spre câmpul cu ciori  este povestea unei iubiri zbuciumate dintre un tată propagandist al ateismului științific și un fiu monah. Jertfa avraamică este răsturnată: tatăl renunță la fiul devenit credincios pentru a rămîne fidel ateismului pe care l-a slujit toată viața. Povestea, scrisă la persoana întîi, abundă în detalii de mare intimitate și sinceritate, motiv pentru care publicarea ei a devenit posibilă doar după moartea tatălui.   Cartea apare în aceeași perioadă în care un alt roman semnat Savație Baștovoi, tratînd tema copilăriei și a propagandei,  Iepurii nu mor , apare la Paris, la prestigioasa editura Jacqueline Chambon (Actes Sud). Cele două cărți nu se intersectează, ci doar se completează reciproc.  Fuga spre câmpul cu ciori  nu este așadar o continuare la Iepurii nu mor , ci mai degrabă o carte sora, zugrăvind împreună tabloul vieții într-o lume din care Dumnezeu a fost izgonit.