Serviciile văd, ca și noi, efectele dezastruoase ale guvernări­lor din ultimii 30 de ani. Dar ele pot scruta și neputința națională, hranită de planurile cinice ale marilor puteri, de presiunile santajiste ale vecinilor și de toleranța noastră paguboasă la trădare, incompetentă, corupție. De la fereastra lor secretă, peisajul arată mult mai accidentat dec â t îl stim, dar at â t de clar, înc â t se zăresc, documentate de arhive, p â nă și contribuțiile otrăvite ale propriilor lor agenti. Poate vreun onest proiect de țară să ignore o asemenea geografie ?   Anul 1990 i-a prins pe mulți cu importante lichidități. Nu erau neaparat persoane din înalta nomenclatură, ci îndeosebi oameni care - spun ei - s-au descurcat. [... ] Posesorii de lichidiăți erau permanent în cautare de oameni siguri, pe care să se poata bizui la punerea pe picioare și la promovarea afacerilor. Oferta cea mai prețioasa o constituiau fostii ofițeri de Securitate, apreciați ca discreți, conștiincioși, modești în pretenții și disciplinați, devotați, capabili să înfrunte riscuri și deprinși să rezolve situații critice. Alianța puterii economice în curs de afirmare cu "excomunicații" din lumea informațiilor secrete a stat la baza multor retețe de succes în afaceri, dar a cunoscut și evolutii la limita legii ori care s-au constituit în riscuri și pericole pentru legalitate. Mai cu seamă acolo unde au interferat rețelele internaționale ale crimei organizate conduse de falși masoni dar veritabili mafioți. Dupa două decenii de continuă deconspirare, supuși permanent blamului public, suspectați de toate relele societății și imperfectiunile democrației, "securiștii"  au devenit imuni. Campania dusă împotriva lor nu face dec â t să le crească  mai departe cota. Așa s-a ajuns că valoarea securistului să nu mai poată  fi  cuantificată. Azi, cine se respectă în Rom â nia are propriul său securist.   Bibelou, mascotă ori talisman !