Ca orice subiect delicat, corupţia şi lupta împotriva ei declanşează un evantai de reacţii în spaţiul public: manipulări, scenarii, zvonuri, mituri de un an sau de un deceniu. La rândul lor, instituţiile anticorupţie sunt supuse unui regim din care nu lipsesc acuzaţiile de agendă politică, revanşă sau linşaj juridic. În tot acest concert de foşnete, strigăte, istericale, pressing mediatic şi şantaj, Cristian Ghinea pune în joc argumente şi documente. Interviurile lui cu oameni care lucrează în instituţiile anticorupţie, dar şi cu observatori neutri ai fenomenului, fac lumină într-un spaţiu închiriat prea des suspiciunilor şi prezumţiilor.   Cristian Ghinea şi interlocutorii lui (Lucian Papici, Nistor Călin, Daniel Morar, Horia Georgescu, Cristi Danileţ, Laura Ştefan) discută despre reţelele de complici şi despre mecanismele intime ale corupţiei. În acelaşi timp, ei salută rolul pe care-l joacă instituţiile anticorupţie din România şi organismele europene, văzând în ele antidotul împotriva unei boli de sistem, a cărei tratare a întârziat nepermis.