„Al treilea roman cu pretext istoric al lui Alessandro Baussmerth se folosește de circumstanțele ascensiunii și decăderii dinastiei de Hohenstaufen, ca și de multe dintre evenimentele din Europa secolelor al XII-lea și al XIII-lea pentru a ne provoca, de fapt, la o dezbatere veșnică privind puterea, exercitarea și sensul exercitarii acesteia. Narațiunea se plimbă din contemporaneitate în Evul Mediu, având și o proiecție către viitor, tocmai pentru a sublinia perenitatea acestei teme – cui îi folosește exercițiul puterii, care este raportul dintre cei care o dețin și cei care suportă consecințele, ce este aceea o bună guvernare în trecut, dar și în prezent.