Ce înseamnă planetarizare/mondializare/globalizare în sintagma capitalism planetar, sau mondial, sau global? Să fie vorba oare de faptul că piaţa se extinde dincolo de graniţele naţiunilor? Şi/sau de toate celelalte detalii produse de teoria globalizării (modificările spaţio-temporale, cele din industrie, tehnologie, comunicare; multinaţionalele, externalizarea, monopolul, standardizarea planetară, persistenţa nedreptăţilor de toate felurile în pofida discursului umanist al drepturilor omului şi al demnităţii fiinţei imane)? În ce mă priveşte, aici au intervenit cu adevărat decisiv Heidegger şi Granel, împingînd chestiunea în direcţia a ce anume se depliază sub toate aceste forme, răspunsul fiind acela că e vorba de un fel de tipar, de o matrice i-reală (formală), la rigoare: de o structură (de ceva fără substanţă deci, dar cu valoare de lege a lumii, pentru a împrumuta aici chiar expresia lui Granel). Chestiunea mea, aceea a diferenţei dintre conceptul de piaţă al lui Heidegger şi cel al lui Granel, vizează detaliile acestei matrici şi, mai precis, diferenţele adăugate de Granel conceptului heideggerian de esenţă a tehnicii şi celui marxian de capital – ceva ce s-ar putea numi pe scurt chestiunea graneliană a Producţiei.