Suprinşi de viforniţa necazurilor vieţii şi a relelor pătimiri, nu vom avea cum să rezistăm dacă nu vom cere ajutorul lui Dumnezeu. Omul este slab, însă cu Dumnezeu el devine puternic. Omul este fără de cale, însă rugăciunea îl conduce la Hristos. Omul este muritor, însă întru Hristos el dobândeşte viaţa veşnică. Rugăciunea este asemenea dreptei celei puternice părinteşti, care ne conduce la Cer fără nici un fel de primejdie de cădere. Rugăciunea este ca o îmbrăţişare gingaşă de maică, care ne încălzeşte sufletul cu dragostea de Dumnezeu şi de aproapele. Rugăciunea este împărtăşirea noastră cu darurile Sfântului Duh.
Însă putem noi oare să ne rugăm drept? Se spune că a te ruga e cea mai mare artă în viaţa duhovnicească. Că de îndată ce te‑ai rugat cum se cuvine, eşti ascultat de Dumnezeu şi rugăciunea ta e împlinită.