Criza ideologiilor, criza partidelor, individualism excesiv – aşa arată societatea în care trăim. O societate lichidă, unde nu e deloc uşor să-ţi găseşti reperele. O societate cu multe măşti: măştile politicii, obsesia mediatică a vizibilităţii, pe care o avem (aproape) cu toţii, dependenţa de telefoanele mobile, proasta-creştere... O societate dominată de confuzie, de detaşare şi de fluvii de cuvinte care nu sînt decît locuri comune. În ultima sa carte, Umberto Eco face un portret al societăţii actuale, în care nonsensul pare să prevaleze asupra raţionalului, adesea cu efecte comice, dar şi cu consecinţe îngrijorătoare.