Erika
Mi s-a spus că visele ar fi dorințele inimilor noastre. Cu toate astea, coșmarurile mele s-au transformat în obsesia mea... Numele lui e Michael Crist.
Fratele mai mare al partenerului meu, e ca filmul ăla de groază la care te uiți printre degete. E chipeș, puternic și total înfricoșător. Starul echipei de baschet a facultății lui, acum ajuns la profesioniști, e mai preocupat de praful de pe pantofii săi decât de mine.
Eu însă l-am remarcat.
L-am văzut. L-am auzit. Lucrurile pe care le făcea, faptele pe care le ascundea. Ani de-a rândul am stat cu sufletul la gură, neputând să-l ignor.
Acum am terminat liceul și am mers mai departe la facultate, dar n-am încetat să fiu cu ochii pe Michael. E rău, iar lucrurile urâte pe care le-am văzut nu mai pot rămâne închise în mintea mea.
Pentru că, în sfârșit, m-a observat și el.
Michael
O cheamă Erika Fane, dar toată lumea îi spune Rika.
Partenera fratelui meu a crescut în casa noastră și e mereu prezentă la masa de seară. Își lasă ochii în jos când intru eu, când îmi fac apariția într-o camera și încremenește când mă apropii. Simt mereu frica revărsându-se din ea și, chiar dacă nu i-am avut trupul, știu că-i am în stăpânire mintea. Și, oricum, asta e tot ce vreau, de fapt.
Asta până când fratele meu pleacă la școala militară, iar pe Rika o găsesc la facultate, singură.
În orașul meu.
Fără apărare.
Ocazia e prea frumoasă că să fie adevărată, la fel și sincronizarea. Pentru că, vedeți voi, acum trei ani i-a vârât în închisoare pe câțiva dintre prietenii mei din liceu, iar acum ei sunt liberi.
Noi am așteptat. Am avut răbdare. Iar acum, absolut toate coșmarurile ei vor deveni realitate.