Odată cu apariţia în 1868 a romanului Copiii căpitanului Grant , Jules Verne (1828-1905) dobândeşte renumele de autor de literatură pentru tineret.   Cine n-a auzit de Paganel, zăpăcitul savant geograf, omul-enciclopedie? Înzestrat cu un neîntrecut simţ al umorului, om curajos, generos şi iubitor de adevăr şi dreptate. Este figura centrală a romanului, un personaj de neuitat. Cititorul îi va îndrăgi la fel de mult pe Mary şi Robert, copiii căpitanului Harry Grant, înflăcărat patriot scoţian, dispărut fără urmă, pe lordul Glenarvan ş. a. Eroii creaţi de fantezia debordantă a scriitorului sunt mai reali decât mulţi dintre oamenii vii. Romanul, plin de aventuri captivante, este totodată şi o bogată geografie distractivă, un exemplu strălucit de beletrizare a temelor ştiinţifice. Materialul cognitiv se conjugă în mod armonios cu gândurile şi faptele personajelor. Rezultatul: o carte pe care, citind-o, o păstrezi în suflet toată viaţa.