„ Dicționarul de față vine să sprijine comunitatea profesională de realizatori de conținut, traducători și comunicatori să asimileze achizițiile lingvistice ale crizei din limbajul internațional, prezent în documente elaborate de Organizația Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Sănătății, Banca Mondială, UNICEF și Uniunea Europeană, în versiunile consacrate în limba română și, invers, să propună versiuni credibile ale documentelor și materialelor elaborate în România, pentru uz internațional, în forme care să evite celebrele „furculision, fripturision și învârtision ridiculizate de Vasile Alecsandri acum două secole, ca semn al incapacității de a stăpâni o limbă străină. Subiectul „criză alimentează masiv discursurile politice, administrative, chiar și culturale. Literatura științifică actuală abundă în texte care au ca subiect diferitele aspecte sau faze ale crizei. Cei aproape 10.000 de termeni și sintagme care dau substanță acestui dicționar acoperă o gamă largă de terminologie specifică, necesară unei comunicări eficiente și lipsite de ambiguitate.

Dicționarul se adresează deopotrivă comunicatorilor profesioniști, traducătorilor, oamenilor de știință, publicului larg fie pentru a-i sprijini să transpună rostirea românească în engleză (utilizând, deci, Dicționarul român-englez), fie pentru a facilita înțelegerea precisă a terminologiei  utilizate la scară globală și a găsi echivalențele cele mai nimerite (apelând Dicționarul englez-român).

Bibliografia de la finalul lucrării este un sprijin pentru cei care doresc să exploreze câmpul semantic al crizei și al rezilienței dincolo de corpusul propus de prezentul Dicționar.

Tuturor utilizatorilor de urăm succes și... să traverseze crize doar în dicționare! –  Autorii