Viaţa ne arată că nici bogăţia, nici distracţiile, nici puterea – nimic omenesc – nu ne pot feri de suferinţă şi întristare. Desigur, cauzele suferinţei sunt altele la bogaţi decât la săraci – dar de singurătate, de depresie, de dragostea neîmpărtăşită, de boli grave, de conflictele cu familia, de problemele la locul de muncă şi de alte necazuri asemănătoare nu este scutit nimeni. Dar de ce e atât de complicat totul? Oare există oameni fericiţi?
Autentica fericire n-o poate dărui decât Cel ce a adus viaţa cea din belşug şi a zis: Bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi... Veniţi la Mine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni pe voi; luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că Eu sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi afla odihnă sufletelor voastre, că jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.
Cartea aceasta examinează felul în care patimile păcătoase dau naştere iluziilor maladive, complexelor şi crizelor ce ne împovărează viaţa. Pe fondul acestora în sinea noastră apar o mulţime de concepţii false, dar de o vitalitate extremă, despre noi înşine, despre oameni şi despre lumea înconjurătoare. De aici vin atitudinile şi pretenţiile greşite... Aşadar, calea spre fericire trece prin autocunoașterea care duce la învingerea acestor obstacole, şi din lucrarea de faţă putem afla cum anume să le înfruntăm.