Era sarcastic, mândru, râdea rar, foarte iritabil, veşnic nemulţumit de sine şi de alţii, iar cu soţia sa, Stella, s-a purtat rece, deşi o iubea. Acesta este, în linii mari, portretul lui Jonathan Swift, cel pe care H. Taine l-a numit „inventatorul ironiei. A scris satire şi pamflete cu caracter „exploziv. Apoi, un „ Jurnal pentru Stella (sept. 1710-iunie 1713), lucrare unică în istoria literaturii engleze, care este o cronică zilnică a vieţii sale personale şi sociale. Cartea care l-a înscris printre clasicii literaturii universale rămâne însă „Călătoriile lui Gulliver, apărută în 1726. Scrisă la rugămintea unor prietenii cu care Swift frecventa acelaşi club, cartea avut un succes enorm încă de la apariţie, apreciată „de la copii până la miniştri, cum spunea Pope într-o scrisoare adresată autorului. Scrisă în patru părţi (în ţara liliputanilor, a uriaşilor, în ţara zburătoare Laputa şi în cea a cailor înţelepţi), personajul Gulliver oferă, prin descrierea peripeţiilor sale, o lectură plăcută, captivantă, o excursie într-un fantastic foarte apropiat de realitatea Europei de atunci, cu buni şi cu răi. Cartea afirmă încă o dată credinţa autorului ei că raţiunea, bunul simţ şi înzestrarea intelectuală a omului vor fi întotdeauna contracarate, din nefericire, de tendinţa de a acţiona iraţional. Călătoriile lui Gulliver reprezintă, în acelaşi timp, o alegorie politică şi o analiză nemiloasă, satirică, a spiritului uman. Cel mai important, în această carte putem detecta propriile nemulţumiri ale autorului cauzate de iraţionalitatea şi de stupiditatea care au planat asupra propriei sale cariere şi care ameninţau valorile sociale pe care le preţuia. În secolul XX, analizat şi reinterpretat, Swift şi-a consolidat statutul de cel mai mare autor satiric al literaturii engleze, influenţând scriitori precum Yeats, Joyce sau T. S Eliot. În 1923, acesta din urmă mărturisea, într-un eseu despre Ulysses al lui James Joice, că viziunea lui Swift asupra ţării cailor înzestraţi cu raţiune reprezintă unul dintre cele mai mari triumfuri pe care le-a înregistrat spiritul uman.