Regina Elisabeta (1843-1916), prima Regină a românilor, a fost scriitoare, poetă, a dus o viață de artistă și a încurajat dezvoltarea artelor în patria de adopție, pe care a iubit-o tot atât de mult ca pe aceea a nașterii sale. Între textele pe care le-a lăsat, unul dintre cele mai remarcabile este dedicat capitalei. De la primele impresii la sosirea în București până la descrierea evoluției orașului de-a lungul domniei primilor suverani ai României, mărturia Reginei aduce în fața ochilor cititorului din zilele noastre priveliștea unei țări și a unui popor care au trecut fulgerător din Evul Mediu în  cea mai avansată modernitate. O lectură tot atât de fermecătoare, pe cât de interesantă și instructivă.