Bel-Ami este un roman de maturitate creatoare, care mar­chează apogeul carierei literare a lui Maupassant; este un roman despre presă și arivism, incluzând experiențe de viață trăite de autorul însuși: speranțele și setea nepotolită ale lui Georges Duroy străbătând fără țintă bulevardele pariziene, dorința de a pune capăt unei situații materiale precare, de a evada dintr-o lume prea îngustă, care îi condamnă pe cei mai buni la eșec, nevoia de a da frâu liber unei ambiții crescânde, cea de a așterne pe hârtie gându­rile și trăirile sale, într-o formă admirabilă, care să-i asi­gure celebritatea. [... ] Citind romanul, pătrundem în atmosfera anilor 1880-1885, în care s-a dezvoltat simțitor societatea capitalistă, în care s-au vehiculat sume enorme de bani prin speculații bancare și s-a instaurat supremația unei categorii de oameni de afaceri necinstiți, care au știut să reducă la tăcere presa, atrăgând-o de partea lor. Liliana Anghel