Folosit de Vladimir Putin ca unul dintre pretextele pentru invadarea Ucrainei, existența și evoluția Batalionului / Regimentului Azov a fost dintotdeauna extrem de controversată. Pornind de la moștenirea ideologică a lui Stepan Bandera și istoria legăturilor cu nazismul ale Ucrainei anti-sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un grup de ultrași ai unei echipe de fotbal a constituit, în 1982, un prim nucleu al acestui grup de presiune, transformat în unitate paramilitară de voluntari ucraineni (și luptători străini) în anul 2014, odată cu invazia rusească a Crimeei și debutul confruntărilor cu separatiștii din Donbas.   Dincolo de implicarea controversatului oligarh Ihor Kolomoiski, o simbolistică destul de controversată, făcând apel la Wolfsangel și Soarele Negru poate trimite la simpatiile neo-naziste ale unora dintre membrii Azov, dintre care o parte, grupați în jurul lui Andrii Bilețki, primul comandant al batalionului, a optat pentru transformarea unei falange a mișcării într-un partid politic (... dar unul care a obținut doar 2% la ultimele alegeri din Ucraina!).   De la Mariupol 2014 la Mariupol 2022 și Epopeea Azovstal, Batalionul Azov – devenit regiment integrat Gărzii Naționale a Ucrainei și condus de Denis Prokopenko (alt fost ultraș al unei echipe de fotbal!) – a rămas un reper semnificativ al confruntărilor din Ucraina, fie ele militare, politice sau culturale...