Banchetul (sau despre dragoste)  este un dialog socratic scris de filosoful grec Platon, discipol al lui Socrate. Constantin Noica spunea că "nici o altă carte de filosofie nu e mai nefilosofică în aparență; nici o viziune morală n-a fost atât de vie, până la scandal". În realitate, ceea ce înfățișează Platon, sub aparențe atât de libere, este o ordine:  ordo amoris . Așa cum mai târziu, un neoplatonic, Augustin, va arunca vorba "Iubește și fă ce vrei", Platon arată aici că orice dragoste adevărată este dragoste de  cele  adevărate: năzuința către un bine permanent, așadar "procreație întru frumusețe spirituală". O asemenea dragoste - "platonică", s-a spus - nu exclude de fel, ci implică celelalte forme de dragoste. Dar le implică drept trepte de urcat. Căci dragostea înseamnă o permanentă infidelitate față de orice și de oricine, în numele fidelității față de binele durabil. "