"În   pofida  a ceea ce spun articolele de  presă ,   că  autorii care scriu despre pandemie ar face-o pentru „ speculație   financiară ,   considerăm   că   afirmația  are un aer de superioritate. Cel mai  probabil ,   există  un  număr  infim de scriitori care doresc  să  fie mai vizibili  în   această   perioadă   și   încearcă   să  profite de subiectul pandemiei.   În  cazul nostru, lucrurile nu stau  așa .   Grija  pentru societate  și  destinul ei ne-a  îndreptățit   să   lucrăm  la un  îndrumar ; un  rețetar   gândit  psiho-social,   plecând  de la comportamentele  observate .
101  libertăți   în  vremea pandemiei.   Realități  psiho-socio-comportamentale ale  românilor  se   prezintă  sub  formă  unor  observații   și  analize de teren. Aceste  observații  le-am raportat la  știință   și   psihanaliză ,  din  dorința  de a oferi  plus -valoare.
Ideea  cărții  a venit de la  gândul   că   populația   românească  trebuie/ar fi trebuit  să   aibă  acces la un Registru  Național  al propriilor  libertăți   într -o astfel de  perioadă .   Așa  cum  te  duci la Registrul  Național  al Infractorilor Sexuali  și   cauți  ce  ai  nevoie,   așa   și   în  cazul  libertăților .
De-a lungul scrierii,   libertățile  au suferit  transformări . Au fost scrise pe  nerăsuflate ,   în   funcție  de elementele noastre creative. Unii ar numi-o  inspirație .   Alții , originalitate. Rostul  libertăților  s-a decis  când  am identificat trei  dimensiuni  macro prin care ele ar  putea  fi valorificate de cititor,  la nivel mental:  psihologic , social  și  comportamental.
Cum am amintit, am analizat  libertățile   dintr -o  dublă   triplă   perspectivă . Pe de-o  parte ,  din perspectiva a trei  dimensiuni :  psihologică ,   socială   și   comportamentală .   Psihologică  – pentru  că  totul a trecut prin filtrele psihice ale  fiecăruia . Social – pentru  că , inevitabil, omului nu-i este  dat   să   trăiască   în  izolare, iar comportamental, pentru  că  prin modul  în  care am  răspuns  stimulilor interni (afectivi,   emoționali )  și  a celor externi ( interdicții  prin  ordonanțe  militare,   declarații  pe propria  răspundere , purtatul  măștilor   și  a  mănușilor  etc. ), am  acționat   sau   reacționat . Practic,   libertățile  au fost analizate  atât   ca  efect al unui mix de noi  împrejurări ,   cât   și   ca   posibilitatea  unor alternative de a vedea  viața .
Cunoașterea /observarea unei  palete   largi  de comportamente,   atitudini ,   stări  care,   explicate ,   deschid  ochii cititorului a  făcut   parte  din obiectivele  acestei   cărți . Ne-a interesat  să -i oferim cititorului  posibilitatea  de a  reflecta   asupra  acestor  libertăți . Pandemia ne-a acutizat  simțurile   și  orice interzicere ne-a inflamat  în   spațiul  psiho-social.   La  polul opus, dar  și   ca  o continuitate, ideea unor  libertăți  care  să   dăinuie   în   timp , indiferent de etapele pandemiei – pre-,   în -  și  post- – a prins  viață   în  momentul  instalării  panicii,   în   urma   aflării  despre primele  ordonanțe  militare. Simptomele psihologice, sociale  și  comportamentale din primele zile ale pandemiei au avut un rol maximal  în  decizia de a pune pe  hârtie  sugestii de a trece mai  ușor   peste  ceea ce ar  putea  fi numit.   Într -un sens larg, cele 101 de  libertăți  au o  pretenție   modestă  de a  ține  loc acelui psihoterapeut bun care ne-ar fi ajutat  să  trecem mai repede peste impasurile provocate de SARS-COV-2.
Recomandăm   lectura  publicului larg,   cât   și  iubitorilor  și   pasionaților  de psihologie,   psihanaliză , sociologie, psihiatrie, drept;  în  general, celor  proveniți   ca  formare din  științele  socio-umane,  care doresc  să   găsească   răspunsuri   și  perspective. " - Alin Leș