Ultimii sapte ani de-acasa. Un ziarist in dosarele Securitatii (2007)

Ultimii sapte ani de-acasa. Un ziarist in dosarele Securitatii (2007)

Ofertele pentru produsul

Descrierea produsului
Genul Jurnalism, Literatură
Număr pagini 368

Ați găsit greşeli în descrierea produsului? Vă rugăm să ne trimiteți o notificare!

In ultimii ani opinia publica din Romania este subtil formata si informata de o sursa pe cat de dubioasa, pe atat de eficienta: dosarele - selectiv scoase la lumina - ale fostei Securitati. Continutul lor, in principiu nedemn de incredere, a trecut si continua sa treaca, fara examen critic, direct in paginile ziarelor si in vietile noastre. Este efectul pervers cel mai difuz si mai sigur al mult discutatei deschideri a arhivelor: datele exacte se amesteca inextricabil cu cele false, iar credibilitatea primelor se extinde pe nesimtite asupra celorlalte. Dupa dezvaluiri \" senzationale \" preocupate mai mult sa compromita, sau sa distruga cariere, decat sa ne ajute sa intelegem ce s-a intamplat cu noi in comunism, deasupra noastra pluteste emanatia toxica a unei generalizate suspiciuni. Cu un sceptic-trist \" De ce nu si el? \" raspundem zvonului care precede o noua \" dezvaluire \", referitoare la personalitati respectate ale vietii noastre publice. Iar daca zvonul nu e urmat de nicio dezvaluire, suspiciunea ramane. O victima a acestui \" acces \" orientat la dosarele Securitatii este Neculai Constantin Munteanu, unul dintre cei mai populari ziaristi de la Europa Libera, din 1980 pana in 1994, si unul dintre cei mai ascultati formatori de opinie de dupa caderea regimului comunist. Despre el a circulat in soapta sau mai raspicat zvonul calomnios, raspandit de securisti interesati si confirmat de jurnalisti lenesi si iresponsabili, ca a fost informatorul Securitatii. Am reprodus aici documentele aflate in cele doua dosare existente pe numele lui NCM, in arhivele CNSAS, demontand mecanismul prin care s-a produs falsificarea si punand astfel in garda impotriva oricarei informatii care provine din sordidele laboratoare ale politiei politice romanesti. Interviul care serveste drept prefata cartii noastre incearca sa elucideze problemele delicate ale cazului: amenintarea cu inchisoarea de drept comun pentru homosexualitate, atitudinea colegilor turnatori, sau agenti de influenta, relatiile cu familia si, mai ales, gestul de aderare la Miscarea Goma, incununat de admirabila scrisoare adresata lui Nicolae Ceausescu. Doina Jela Domnule presedinte, In august 1968 m-am aflat printre miile de romani care v-au ascultat vorbind de la balconul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman. Vehementa cu care ati condamnat atunci agresiunea armata a unor tari facand parte din organizatia Tratatului de la Varsovia impotriva unei tari prietene si aliate m-a facut sa fiu mandru de faptul ca eram roman. Aparand \" primavara de la Praga \" aparati in numele Romaniei, dreptul fiecarui popor de a decide singur calea pe care doreste sa o urmeze si, mai ales, aparati prima incercare de a da un chip mai uman socialismului practicat in sfera de influenta sovietica. (... ) Am afirmat, domnule presedinte, ca in august 1968 v-am admirat. Admiratia si participarea mea s-au transformat insa rapid in dezamagire si retrezire la realitate. Ceea ce regimul fusese inainte de 1968, dupa un usor dezghet, era si dupa 1968. Acelasi partid omniprezent si omnipotent, aceleasi lozinci gaunoase, aceeasi clasa muncitoare trudind in folosul unei avangarde, zisa, a ei insisi, o avangarda concretizata - si asta e de rau augur - intr-un om infailibil, unicul, singurul, a carui domnie e caracterizata de presa de partid, cu inconstienta megalomanie, \" deceniul Ceausescu. \" Atunci, in august 1968, in euforia mea patriotica, nu am acordat prea mare importanta pancartelor pe care statea scris \" Ceausescu-P. C. R. \", \" Ceausescu-Romania \", \" Ceausescu si poporul. \" Putini isi puteau imagina atunci ca acele pancarte nu erau decat preludiul la o viitoare si violenta recrudescenta a cultului personalitatii si inca in forme de idolatrizare nemaiintalnite in nici un regim comunist de la Stalin incoace. Dincolo de masca, dincolo de mascarada potemchinista, care este esenta acestui cult al personalitatii care defineste lumea pe care, daca n-ati creat-o integral, o girati in toate formele si manifestarile ei? Simplu. Dialogul intre putere, adica intre partidul comunist si popor are un sens unic: partidul dispune, poporul se supune. Nici nu s-ar putea altfel cu un partid care se pretinde detinatorul unic al tuturor adevarurilor si care, la randul sau, devine unealta ascultatoare doar a vointei unui om. Fluturand principii democratice, vreti neaparat sa va situati pe linia marilor dictatori. Vreti si reusiti acest lucru, la scara balcanica, e drept, fara bai de sange, dar sigur cu oceane de amaraciune, de dezamagire, de frustrare. In practica comunista, e de acum un adevar binecunoscut, a construi o societate socialista, mai mult sau mai putin multilateral dezvoltata, inseamna ignorarea oricaror libertati, a democratiei, a legalitatii, a alegerilor libere. Sistemul pe care il manati cu biciul intelepciunii dumneavoastra nu e nici socialist, nici democratic. Are toate viciile societatii de tip comunist, asa cum a aparut ea in Rusia, si toate anacronismele monarhiilor autocrate de tip feudal. Cum nu se poate mai bine. Neculai Constantin Munteanu Neculai Constantin Munteanu S-a nascut la 9 noiembrie 1941, in comuna Pufesti, judetul Vrancea. A facut liceul la Adjud si a urmat cursurile Academiei de Stiinte Economice, pe care le-a abandonat in 1965, pe cand era in anul patru. A debutat in presa in 1965, in revista Contemporanul, unde si-a castigat existenta pana in 1969, in calitate de colaborator extern. In perioada 1969-1973 a lucrat la Televiziunea Romana, iar in perioada 1973-1977 a fost redactor la revista Cinema. In 1977, in urma unei scrisori de adeziune la Miscarea Goma si a unei scrisori adresate lui Nicolae Ceausescu prin intermediul postului de radio Europa Libera si a unor ziare occidentale, este anchetat de Securitate. Obtine un pasaport, pleaca in Occident, unde cere azil politic. In 1980 a fost angajat la Radio Europa Libera, unde a contribuit la realizarea emisiunii \" Actualitatea romaneasca \", pana la mutarea postului la Praga, in 1994. Dupa 1989, revine in tara si realizeaza emisiuni la Radio Total, TVR si Pro TV, participa la numeroase emisiuni de radio si de televiziune, publica articole in 22, Ziarul Financiar, Dilema, Averea, Ziua, Formula AS, se implica in viata civila. In prezent traieste la Munchen si colaboreaza cu rubrici permanente la Radio Europa Libera, Deutsche Welle si Formula AS. \"
Păreri
Intrebari&Raspunsuri

Prețurile și informațiile de pe paginile noastre sunt furnizate de magazinele partenere și au caracter informativ, unele erori pot apărea. Imaginile produselor au caracter informativ, uneori pot include niște accesorii care nu sunt mereu incluse în pachetul de baza. Informațiile aferente produsului (imagine, descriere, preț) se pot schimba fără notificare prealabilă. Compari.ro nu își asumă responsabilitate pentru eventualele greșeli.

^