Cutitul si otrava. Asasinatul politic in Europa (2005)

Cutitul si otrava. Asasinatul politic in Europa (2005)

Cutitul si otrava. Asasinatul politic in Europa (2005)

de la 28,50 RON 3 oferte
Localizare:
Traseu sugerat:  
Descrierea produsului
Genul Istorie, Politică
Număr pagini 352

Ați găsit greşeli în descrierea produsului? Vă rugăm să ne trimiteți o notificare!

Din cuprins:
- Tipologia crimei politice;
- Teoreticienii asasinatului politic, de la apologia lui Jean Petit la manualul lui Machiavelli;
- Intre politica si religie;
- Crimele politice in Europa si problemele de siguranta a suveranilor.

Daca am incerca sa definim modernitatea prin citeva trasaturi caracteristice, atunci ar exista cel putin patru ce n­ar putea lipsi dintr­o ipotetica clasificare. Nasterea capitalismului, procesul de laicizare al societatii, nationalismul si, nu in ultimul rind, aparitia mitului statal sint doar citeva directii, prezentate aici doar ca parti ale unui demers, fara indoiala, interdisciplinar si care vizeaza o posibila conceptualizare a modernitatii dintr­o perspectiva minima, ilustrind chiar o valenta pedagogica. Intr­un sens mai profund – cum bine scria Horia Roman Patapievici referindu­se la – modernitatea a insemnat ruptura de Dumnezeu si construirea unei societati a carei nu era data de respectarea ierarhiei, asa cum aceasta fusese imaginata de omul medieval, ci de o continua revolta, tradusa printr­o cadere in temporalitate . Raportul dintre desacralizarea societatii, inteleasa si ca devalorizare a dimensiunii institutionale incarnata de Biserica, si emergenta modernitatii politice, s­a structurat in favoarea celui de­al doilea aspect evidentiat, generind mutatii complexe, cu reverberatii ineuropeana pina in zilele noastre. Fireste, un filosof traitor al veacului postmodern pe care incearca sa­l deconspire, va constata cu precadere omului modern, procesul de secularizare al societatii fiind inteles ca o pierdere a unei stiinte a , zamislita de filosofia crestina. Perspectiva lui Horia Roman Patapievici creioneaza astfel un spatiu de reflectie asupra devenirii omului modern intr­o ecuatie a si intr­o continua (si pernicioasa) mutatie culturala a valorilor, mutatie ce a generat, ca ultima proiectie logica, totalitarismul, inteles ca produs al unei mentalitati a revendicarii infinite proclamate de spiritul modern. In economia succintului nostru text, nu este lipsita de importanta aceasta pledoarie, chiar daca ea ar putea fi considerata mai mult eseistica decit apartinind genului rigid academic. Retinem insa ca interesul asupra modernitatii si a exceselor ei isi are bine stabilit locul in investigatia istoricului, mai aproape probabil, prin etosul disciplinei pe care o slujeste, de repercusiunile telurice prin care se defineste un asemenea demers. Cautind semnificatii profunde pe un atit de vast, ce problematizeaza aspecte dintre cele controversate ale istoriei omului modern, vocatia restitutiva a istoricului se traduce printr­o stabilire a unor intr­un cadru spatio­temporal (sfirsitul medievalitatii in Europa occidentala), ce ne dau masura raporturilor sociale si politice intr­un timp al tranzitiei formelor de sociabilitate politica. De ce oare gasim relevanta o discutie despre politic intr­o problematica pe care am circumscris­o anterior unei perspective etice, ce incerca sa deconstruiasca ideologiile recente? Raspunsul rezida in faptul istoric ca reperele sint complementare viziunii machiavellice asupra rolului statului, hegemon peste locuri si suflete. O legatura invizibila intre retragerea religiosului din societatea europeana si revendicarea de catre stat a unor simboluri ale traditiei crestine, relatie perceputa drept sursa a modernitatii politice, deschide istoricului ample teritorii a caror explorare se adauga cercetarilor mai vechi, decriptind noi sensuri intr­o geografie infinita a cunoasterii. Din aceasta perspectiva, o istorie a asasinatului politic, cum este cea scrisa de Georges Minois, nu poate fi detasata de cadrul reasezarilor institutionale, al impactului fracturilor confesionale si al dezbaterilor doctrinare ce au contribuit la structurarea imaginii Europei moderne, delimitata conventional de Renastere si Revolutia franceza. Nu este vorba de un inventar macabru, ci, mai degraba, de apropierea de spiritul unei epoci, in care ideea de comunitate se afla in plin proces de reinventare.
Păreri
Intrebari&Raspunsuri

Prețurile și informațiile de pe paginile noastre sunt furnizate de magazinele partenere și au caracter informativ, unele erori pot apărea. Imaginile produselor au caracter informativ, uneori pot include niște accesorii care nu sunt mereu incluse în pachetul de baza. Informațiile aferente produsului (imagine, descriere, preț) se pot schimba fără notificare prealabilă. Compari.ro nu își asumă responsabilitate pentru eventualele greșeli.

^